duminică, 5 iunie 2011

Curaj de nebun

Curaj de nebun,
tăcere şi fum,
când gândul de tine,
îl pierd pe coline...
În clipa de-acum,
curaj şi nebun
doar trec pe un drum,
şi strâng iar în pumn,
curaj de nebun
şi-albaştrii stingheri,
din visul de ieri,
doi ochi poate bruni
închid de nebuni...
Curaj şi dorinţă,
în ochi năzuinţă,
încerc în neant
din suflet galant...
Al naibii curaj!
uitat anturaj
ce-ascultă-n cadenţă
tăcuta-mi esenţă...
De simplu şi-atât
rămas doar în gând,
tăcere ce doare,
iubire, prinsoare...
Al naibii curaj!
Să sper derapaj
să simt, să iubesc,
visez şi doresc,
uitată pe drum
secundă e scrum,
din anii ce-au fost
doar praf fără rost...
Chemări din trecut,
mă-ndeamnă la mut,
deşi poate tac,
iubirea-mi în frac...
Destin nedorit,
doi ochi ce-au pierit,
din vise, trăiri,
iubiri şi-amăgiri...
Te chem din senin,
în gând pelerin,
să-mi fi zi de zi,
chiar şi-n reverii...
Să-ţi zic La Mulţi Ani?
De-o sută de ani?
Văd ochii d-azur,
în timpul cel sur....
Curaj n-ai avut
să văd ce-am pierdut
iar necunoscut
ai fost c-aşa-i vrut...
Şi chiar şi acum,
te văd iar pe drum
cum cauţi mirat
exact ce n-ai luat...
Rănită rămân
esenţă-n parfum
cum poate am fost
pierdută cu rost
Tăcerea s-aşterne
în spaţiile  terne,
dintre noi doi,
pierduţi amândoi,
eu sigur în ploi,
cu inima sloi..
tu poate ascuns
tăcut şi pătruns
de alte viori
şi triste splendori
în timp amăgit
pierdut şi fugit,
de mine oricum,
că doar sunt pe drum,
pierdută-n curaj
dus la extreme
în zilele terne
TE PIERD...prea alene...


Şi poate nicicând
Că-mi stai doar în gând
Şi nu pot uita
Dorinţa cea grea
Şi numai a mea...

Niciun comentariu: