luni, 6 iunie 2011

O altă reverie



Vreme trecută,
Păduri doar umbrite,
Aduceri aminte,
De umbre şi vise,
Trăiri neatinse,
În gânduri, poveste,
Tăcere îmi este...

Mai sper o speranţă
Şi scutur o zdreanţă,
Când văd răsuflare
Pierdută la mare,
De tine pe-o piatră,
De parc-ar fi artă...

Şi anii s-au scurs
În vis doar un urs,
Tărâm de poveste
Şi încă-neatins,
Departe în vis...

Mai sper. Dar ce oare?
Cu gândul la mare,
La valul cu sare,
Din mută prinsoare...
Te cert iar în şoaptă
N-ai luat fructă coaptă
Ce stă pe potecă,
Sperând o iubire
Şi nu amăgire,
În timpuri simţire,
Strigat-am la lună
La lumea nebună
De tot şi de toate
Trăiri de departe...

Hai spune-mi un gând!
În vers pe un rând
Şi spune-mi de bine
Căci pier în suspine...

Mai sper că şi când
Văd soare-apunând
Dar cred încă-n noi
Uitaţi doar în ploi,
Curaţi în noroi
Iubiţi amândoi...

Tăcerea s-aşterne
Că-n fiece seară
În gânduri se cerne
Trecuta mea vară,
Iubită de nimeni,
Dorită de toţi...
Mai fură-mi pădure
Gândul de mure,
Ştiu că tu poţi!

Pe strâmta potecă
Apari dup-o creangă
Să-mi pui pe falangă
O roşie fragă...
Fug gândul la mure
La urs în pădure
Să-mi pună iubiri
În vise, simţiri...
Să-mi spună o şoaptă,
S-o simt iarăşi caldă,
Să-mi spună acuma
Că nu sunt eu ciumă
Şi nici nu-s nebună
Că urlu la lună!...

Hai, noapte bună!



Niciun comentariu: