marți, 26 iulie 2011

Cristal de apă

Dor şi fum,
ai o părere...
Simţi pe seară,
mângâiere...
Spui adio,
un cuvânt,
în rafalele de vânt...
Spui tăcut
dar încă-mi zici,
cânturi simple,
simţuri mici...
Pui în noapte,
la răcoare,
o speranţă
trecătoare,
de pafum,
de simplă boare,
rătăcită într-o floare,
răzvrătită pe o pleoapă,
lacrima, cristal de apă...

Din palete de culori,
ce te scaldă doar în zori,
ai găsit în ziua caldă,
timpul ce-a trecut stingher,
din speranţa ce-a fost ieri,
din parfumul ce-ai simţit,
te-ai minţit şi n-ai sorbit,
lacrima din infinit,
timpul fost şi nesfârşit,
ce destramă, asfinţit...

Şi mai ştii?...
.............
.................
că te-a iubit?...

luni, 11 iulie 2011

Reverie în culori

Trezită-n verde, primăvară,
Ca pată de culoare,
Laleaua se pleca în doară
Sub raza ta de soare...

Chiar ciufulită şi bătută
De scurta rece ploaie
Îşi dezvelea culoarea crudă
Sub razele şiroaie...

Un roş aprins de pasiune-n suflet
Scălda contrast pe verde iarbă,
Pleca un cap, fura un zâmbet
Lumina încerca s-o soarbă.

joi, 7 iulie 2011

Picătura de cafea.

Rămâi mirarea mea din fiecare seară,
Când încă te găsesc printre trăirile-mi prea vii...
Eşti iar flămând de o cafea mult prea amară,
Neindulcită, neagră şi stinsă-n reverii...

Rămâi uitat dar viu în mintea-mi clară,
În inimă, în gânduri de copii,
De puritate, speranţe pierdute într-o vară,
Pe strâmtele poteci ce stau pădurii mărturii...

Rămân, mi-e frig şi mă îngheaţă uitarea ta în plină vară,
Dar sorb o picătură din cafea,
Din ultima suflare, fierbinte şi uşoară,
Ce ţi-ar fi stat pe buza când doar o sărutai pe ea....